Stau si ……gindesc ginduri…….
….si ma intreb……. Oare daca as lua lumina, si as sparge-o in bucati, atunci ar insemna ca pot avea mai multa?
Adica…….mai multa lumina intr-una singura?
…..si fiecare bucatica sa se intregeasca intr-o noua lumina?!
……….ar fi asta o lumina noua, sau una veche?
E lumina lumina, sau e lumina gind?
Si atunci cum se cheama umbra?
Si de ce exista lumina si umbra?………probabil ca singurul motiv, este, ca atunci cind umbra te impresoara, aparitia luminii capata alta valoare……mai pura…poate chiar mai luminoasa!
Sa alegi lumina…..si sa lupti cu umbra.
Nu, nu sa fugi de umbra!
Doar sa inveti din ea…….
…..de prea multe ori, in ultima vreme am citit expresia :" sa dam un sens suferintei"
……….uneori o inteleg……alteori, o cred o aberatie…..dar ramine o realitate…….
Sa dai un sens suferintei…..dar oare cite feluri exista? Si caruia dintre ele, vrem sa-I dam sens?
…….e greu sa decizi asa ceva……pentru ca fiecare fel, fiecare latura a suferintei, ne arata o alta fata……o alta valoare…….
Probabil ca incepem sa cautam sensul suferintei, atunci cind stim ca nu exista alta cale…….ca singura speranta, ramine in noi insine……
….atunci inveti valoarea unei lacrimi…..atunci inveti, ca toate suferintele de pina atunci, au fost o joaca de copil………
ginduri………. dac-as putea sa darui gindul meu………l-as darui intreg……si cel ce l-ar primi, ar invata atunci, sa se bucure de tot ce are in preajma……..ginduri……sint uneori atit de multe, ca nu le poti gasi capatul…….
……poate ca gindul incepe atunci cind zimbesti, si se termina cu o lacrima………
…….poate ca zimbetul, si gindul la un loc, nasc speranta……..
….si poate….sau mai mult ca sigur, ca adevarata dragoste se naste atunci cind gindul ne ramine pur…..si-n felul asta, poti a iubi orice…….
…….sa-ti iubesti radacinile…….si-atunci, nu vei fi nicicind singur……oriunde ai fi…….atunci, cind iti e greu, dragostea asta, iti aduce aminte ca oricit ai fi de departe, ai unde sa te intorci…….
…….sa iubesti ploaia…….si atunci, orice strop, il poti simti ca iti aduce
alinare in zile grele……….
Sa iubesti florile………..sa ai rabdare sa le privesti inflorind si alunecind
in ofilire……si-ai sa inveti atunci cit de trecatoare sint toate……..
….sa iubesti curcubeul…….care nu-I decit un zimbet dupa ploaie…….doar atit….dar puritatea din culorile lui, iti mingiie privirea, mai mult decit orice…….
….sa iubesti soapta vintului…….cind nerostita-ti poposeste in auz………
……sa iubesti albul zapezii, pentru puritate……pentru simtamintul de nesfirsit……
…….sa iubesti muntele……..pentru linistea ce o da pasilor tai, in vremea cind pierdut te vrei in timp si spatiu……..
……sa iubesti fiecare clipa din viata……….
……sa iubesti……..sa iubesti pe cel de linga tine, pina la limita iubirii…….sa iubesti pina cind doare……..si pina cind durerea iti strabate intreaga fiinta……..pina cind simti ca nu mai poti respira…….pina cind simti ca te vei sparge, ca si lumina, in bucati…….sau pina cind simti, ca de atita iubie si de atita durere, te vei preface in praf stelar……..ce minile si gindurile nimanui nu-l vor atinge vreodata…….sa iubesti……….
…..pina la durere…….
…..si daca reusesti…..atunci daca va fi sa fie, sa vina ziua in care vei cauta sa dai un sens durerii…..atunci il vei gasi……..
pentru ca atunci, vei afla, ca oricit de mult ai crezut ca suferi, n-a fost mai nimic……..
…….cind ajungi sa cauti un sens suferintei…….asta inseamna ca VREI sa treci dincolo de ea……..
si vei trece……..nu ma intreba care este sensul suferintei……caci n-ai sa crezi raspunsului meu, asa cum nici eu nu l-am crezut.………
…….si daca tot insisti…..pot spune gindul meu intreg…….
…..suferinta……in primul rind, te-ajuta sa dai o alta valoare a tot ce-ti e in jur……incepind cu respiratia ierbii……..
…….apoi, te face sa intelegi mai bine suferinta altora……..
……sau te ajuta, ca zimbetul, sa-ti fie lumina-n suflet……..
…..apoi……privesti alfel totul……..inveti valoarea bucuriei mici, pe care pina atunci, nu ai vazut-o……c-ai fost prea orb, sau prea departe de amanunte, nu-I vina nimanui!
…….nu-I nici macar vina timpului…..ce trece peste noi, lasind in urma ceea ce numim noi ani…….
…..de fapt ne ramin doar amintiri…….oare de cite ori ne dam seama de adevarata valoare a amintirilor?……
sau de fapt le bagam in seama, si aflam ca le avem, atunci cind singuratatea ne indeamna??
Sa dai un sens suferintei……cind ajungi la gindul asta, inseamna ca vrei sa lupti……ca vrei sa supravietuiesti……..sau…….pur si simplu, insemna ca esti capos………
…..si totusi….."Cind suferinta omeneasca atinge culmea, mori, sau te obisnuiesti!"
iar praful stelar, nu-I chiar atit de departat pe cit pare…….il poti lua in palme……..e drept ca doare……dar daca-l tii mai mult, vei ajunge sa cunosti si bucuria…….
…bucuria ca esti invingator??????
Nu………bucuria ca ai invatat sa dai un sens durerii…….
Stiu……..suna aberant……..
……dar credeti-ma ca nu-I deloc……..ca ideea e mai mult decit o parte a realitatii…….doar incercati…..incercati atunci cind durerea parca-si sparge limitele, sa-I dati un sens…..cu siguranta ca-l veti gasi……..doar trebuie sa vrei…….
Caci…….."daca timpul s-ar masura in iubire, atunci nu am mai avea sarbatori…..ziua de miine, ar fi la fel cu cea de azi…."…….si niciodata nu am sti, ca suferinta are sensul ei………..