agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pașadine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2000-11-09 | |
Mi-am intors privirile catre tine...shi ce-am vazut era un mic vartej de sentimente, o fantoma a trecutului neiertator. Ale tale jocuri se departau incet de mine asemeni unui copil rebel ce nu-shi doreshte soarta schimbata de adultzi.
Copil venit din soare, din linishte, mic eros razbunator ai facut din mine tot ce ai vrut shi n-am putut dekat sa sarut ochii ce ma blestemau shi sa doresc mana ce ma ranea. Acum e prea tarziu pentru amandoi, prea tarziu pentru regrete tomnatice. Acea randunica ce mi-ai aratat-o ramane in mine. Shi o voi duce precum o pretzioasa podoaba a sufletului tau, a zambetului tau... shi daca vreodata vei dori un zambet, o privire a mea, uita-te acolo, inlauntrul tau caci nu sunt dekat o stea desprinsa din tine shi dusa in noaptea nesfarshita. Shi daca vreodata vei cauta ceva fara sa-i shtii substantza indrazneshte sa crezi ca nu sunt eu....caci ce vei gasi este umbra dragostei mele. Nici nu incerc sa cred ca te-ash putea uita caci eshti parte din mine la fel de prezenta ca shi gandurile mele. Undeva in coltzul mintzii tale s-a pierdut ceva din mine. Ahsteptand de atatea ori in soare ploaia am inceput sa uit. Nu, nu pe tine ci doar durerea adanca precum o lance ce ma strapungea shi ma arunca fara mila intr-o prapastie fara fund. Asemeni unui pelerin ce trebuie sa-shi poarte povara neincrederii in creator, asha shi eu imi port sipetul cu amintiri in suflet sperand ca intr-o zi cineva il va deschide asemenea unei comori ingropate de piratzi. Nicicand nu vei mai putea sa ma atingi caci am uitat dulcetzea buzelor tale, am ingropat amntirile ce ardeau purificandu-mi drumul. Shi itzi spun acum nu adio, ci doar itzi urez sa urci pe acel varf pe care am fost eu fara remushcari amare. Caci cine nu cunoashte truda dintr-un astfel de urcush sa stea departe.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate