Sunt frumos, năuc și in raiați,
umblu cu șasesuteunu,
pășesc pe cioburi să-mi ascut pasul
și port cu mine amintirile funebre
ale încăperilor sixtine.

Din depresii născocesc minciuni zaharisite
pe care le fumez nervos cu murgii felinarelor,
n-am nevoi și nu cunosc păcatul,
mai mândru și-mbufnat m-arăt
de-mi iese în cale vreo ferigă adolescentină
decât un vânt vărsat pe fața unei fecioare.

Când merg la galeriile Orizont
îmi cumpăr aer demiurgic
și dezaprob cafengii de elită
în fața blitz-urilor pofticioase.
Piața Pievici mi-e la îndemână
am infiltrat acolo reclamele zgomotoase
cu pavaje de bonton ale carturarilor.

Ce mai, sunt un deliciu balcanic
pentru degustătorii de vinuri scumpe
și cofetarii iscusiți ai lipscanilor postmoderni.

Numai in fața ta, iubito
stau gol și ciung, cu degetele strâmbe
ca rădăcinile de la capătul lumii.

Și cât de mult mă iubești când îmi spui printre dinți:
"Fir-ai al dracului să fii, fir-ai al dracului să fii!"