Te iubesc...

Si sprancenele mele inegale, si dintele meu rupt de coltul mesei, si vasul de sange spart in ochiul stang ca am stat iar prea mult in fata calculatorului incercand sa iti mai scriu ceva... da, si ele te iubesc...

si mana mea, si tot ce in mine, de la primul gand pana la urechea stanga cu prea multi cercei...

si cerul meu gri si cantecul pe care il ascult de cateva zile...

si visul meu te iubeste si el ca ii esti idol in fiecare noapte... si aripa ingerului meu care te poarta peste mine, si frunza moarta in miezul verii calcata de tocul meu azi
in parcul acela fara flori...

si florile alea te iubeau prin mine si cerul si marea care e atat de departe si luna care nu e pe cer si soarele adormit si el de iubire pentru tine...

te iubeste si aerul ce il respir si bataia inimii mele...

si eu te iubesc si o iau mereu de la capat...