Cade ceva din cer.Cred ca plange cerul...plange ca si mine..
e trista natura.Plange si lacrimile ei cad peste tot..
peste oamenii grabitzi,peste cladirile inalte,peste pustietatea din sufletul meu.
De ce fug totzi de ploaie?Se ascund sub umbrele si haine,sub terase si in case...Ploaia nu vrea sa le faca
nimik rau..vrea doar sa se joace cu noi.
Dar oamenii nu intzeleg..ei cred ca ploaia le vrea raul.
Si ea alearga zglobie pe strazi,cade repede pe peretii
caramizii ai caselor,pic-pic-pic!
Uite si o ultima picatura de ploaie singuratika!
Ai venit sa-mi alungi singuratatea?
Nu,doar sa ma anunte ca ploaia s-a sfarsit..
S-acum,totul o sa revina la normal.
A lasat in urma ei cateva baltoace,amintiri...
Si inca ceva.Ca sa ne bucuram cu totzii si sa nu credeam ca
a ploau degeaba,acolo,sus.stralucests colorat un curcubeu!