Sa nu ma prinzi de mina! Si nu-mi mingiia parul! Nu mai vreau sa te vad! Nu mai vreau sa te aud! Nopti intregi mi-au ratacit visele speriate prin paduri de spini, intunecate. Atitea lacrimi mi-au spalat ochii. Si-acum vrei sa uit? Nu vreau sa te aud! Imi acopar urechile cu miinile. E doar un vuiet infundat, stii ca atunci cind esti pe malul marii, gasesti o scoica si o pui la ureche. Nu te mai aud. Nu te aud cum spui ca nu esti vinovat. Nu te aud cum spui ca numai pe mine ma iubesti, ca numai si numai eu sint in inima ta. Aud doar un vijiit. Si iti aud ochii cum striga:
"De ce nu vrei sa intelegi? De ce nu vrei sa vezi cit te iubesc?" Iti aud doar degetele fosnind prin parul meu. Iti aud doar rasuflarea ce se strecoara printre buzele mele. Zumzetul in urechile mele e tot mai departe, abia se mai aude. E aproape liniste. Si adorm ascultind doar sarutarile tale ce imi aluneca pe git incetisor, incetisor...