S-a intimplat cu mult prea mult timp inainte , pentru
a-mi aminti totul.
Tot ce imi mai amintesc era dragostea ta.
Dragoste... care nu s-a schimbat de atunci.
Dragoste ce s-a accentuat.
Imi aduc aminte patutul de linga soba
Si primele povestiri cu regi.
Imi aduc aminte sarutul de somn usor.
Cit eram de fericit ca ma iubeai.
Cit eram de fericit ca te aveam.
Imi aduc aminte primele litere scrise
Si primul cuvint rostit.
Si ambele au fost doar MAMA.
Privesc inapoi prin negura timpului
Si te vad acolo, vesela pentru veselia mea
Si trista pentru tristetile mele.
Si te mai vad cu emotie
Conducindu-ma in prima zii de scoala.
Si te-am urmarit asa in negura anilor.
Nimic nu te-a schimbat.
Nimic nu ti-a schimbat dragostea pentru mine.
Acum cind te stiu atit de departe
Si cind te vad lacrimind de dor
As vrea sa iti aranjez parul albit de negura vremurilor
Sa te sarut si sa iti spun ce mult te iubesc.
Sa iti spun cit de fericit sunt ca te am.

Cind anii se vor scurge
Incet... cu toti ne-om duce;
Eu iti pastrez naframa
Si numele de MAMA.

Odense 16/12/2001
[email protected]