bat la ușa pe care scrie Dumnezeu
îi arunc secretarei înaripate bomboane de mentă
apoi sângerez până se aprinde lumina
și o siluetă cunoscută mă aruncă între icoane
făcându-mă om
îmi spuneai că Hristos și-a turnat
cel mai de succes film
în grădina Ghetsimani
noapte bună te sărut te îmbrățișez
nu îmi răspunzi
cine dracu a inventat tăcerea
de te adăpostesti sub ea
ca un alcoolic în paharul cu votka vino
cu mine să-mi fii lămâie
înfiptă în paharul cu hiroshima bomb
te privesc cum faci dragoste cu privirile altora
și frângi peste sâni degetele de amantă ale verii
pe un asfalt liniat
apoi ne mângâiem
facem amor cu pix si hârtie rostogolindu-ne
ca niște versuri nerecitate
nu putem face nimic iubito
cineva ne-a decupat crupele pedepsindu-ne fuga
nu contează de ce
știu ca urăști întrebările
reazemă-te de bucata asta de bărbat
numai când tună
din noi a rămas doar un papirus nescris
bustul pe jumătate sculptat
si o lambada nedansată

domnul Sisif am ajuns la capăt
vă rugăm coborâți

să-mi spună cineva că nu o voi lua de la început
de când eram pruncul din flori a lui Dionissos
așteptând pe Apollo să-mi cumpere primul costum
am trăit deja asta
la o serată simandicoasă
unde rusul acela bețiv m-a întreabat de tine
uite abia apuc să te întâlnesc și mă prinde moartea
cu zâmbetul ăsta tâmp pe buze
mereu decuplat de la realitate