în spini sufletul mi-a fost închis
din dor și suferinți
plâns-am eu și pentru el
în nopți adânci și negre
o floare în suflet s-a deschis
și totusi plânge
pe frunze lacrimi se preling
și răni inchid
uitate au fost acele suferinți
mergând prin toamnă
purtat de pași prin frunze arse
departe-mi este gandul
să fii tu cea ce floare a sădit
în sufletu-i pereche
aș vrea să cred că în sfârșit
găsit-am ce-am pierdut odată