NUMAI ATUNCI



Când vine iarna
Îmi adun frunzele-n suflet
Și, golaș,
Mă las pradă disperării de alb;

Când vine iarna
Îmi pun carapacea de vise
Și, fericit,
Mă retrag in zăpezile copilăriei;

Când vine iarna
Mă las troienit de tăcere
Și, smerit,
Îmi dau seama ca nu sunt chiar zeu;

Când vine iarna,
Și numai atunci,
Îmi aduc aminte
Cat sunt de bătrân.

Când vine iarna
Îmi adun frunzele-n suflet
Îmi pun carapacea de vise
Mă las troienit de tăcere
Și-apoi, redevin etern
Și… ning!


02.12.2000 - Gabriel Ghimpu