Eu sunt doar un pescaruÈ™ ostenit
fară odihnă, zborului sortit.
Purtat de risipirea mea adancă
nu vrea să mă primească nici o stâncă.
Furtuni mă prind cu gând ucigător
Rostogolindu-mă ca pe-un planor.
Abia vâslind aș vrea să m-odihnesc
pe țărmuri vechi ce nu mă mai primesc.
Pe-un vârf de păpădie aburos
m-aș așeza să dorm precum Hristos
cu aripile-n vânt crucificate
bătute-n cuie de nesomn si moarte.