cristal al inimii



cristal al inimii

Cristal
al inimii,
mi-i dalbă,
albă noaptea,
ea, moartea morților.

aur răstignit

domnul soare,
oare-i hrană,
rană unui alb balaur,
aur rastignit în grâu,
râu de foc al lumii brâu?

cochilie

În nisipul văl de zee
curcubee
își jertfesc
darul lor împărătesc,
ochiul cel șerpesc
să fie
cochilie
vulturului
în miezul văzduhului.

ioană,

ioană,
ană zidită in templu-ți mereu,
eu te închin
chinului din inimi de măslin și-al razelor din vin

darul domnului

Darul domnului
lui se-ntoarce, din rascruce
cruce, din descântec
cântec si-n vazduh
duh se petrece;
Trece lumea si pamântul cum el toarce, mester faur,
aurul din fulgerul ce ne-a vesnicit.


pomul vieții

Din zorii dimineții el, pomul vieții,
ți-i înflorit lumină,
mină-n nimb de inimă, și-animă traiul,
raiul, cu tămâie și cu smirnă, picurate
(prea)curate din bogata-i sevă.
o evă și-un adam în ea rodesc pătrunși
unși și străpunși de flori din pomul vieții.


fiica vietii

ea este din ciocârlii
și din ape străvezii
inima i-i apă vie
gândurile, iasomie
are fruntea de visare
și obrajii de mirare
părul îi este de noapte
pasu-i răzbește prin moarte
doamne,
fă-i privirea alb de crin
pentru țara de venin
și tăcerea mai albastră
cuib de pasăre măiastră.