mi-ai sfârtecat cuvintele
cu cuțitul tăcerii
- ruginit de gânduri năuce -
ai luat fiecare bucățică
și-ai azvârlit-o pe cer
un nor
doi nori
treizeci și cinci de nori
mi-au acoperit soarele
- mucegăit de-atâtea lacrimi -

mi-ai sfârtecat cuvintele
în blender-ul rațiunii nelumești
nefirești
și-am rămas cu gândurile mute
fără limbă
în această pădure a simțurilor
dezlănțuite

mi-ai sfârtecat cuvintele
să pot să mai vorbesc