Ploua cu stele in apus si-mi simt inima grea
Cand vad cum straluciri se sterg din amintirea mea
Iar norii s-au imprastiat, amarnic sfasiati
Pe pieptul cerului aprins zacand inmormantati

E intuneric si e frig, iar lespedea-i farame
Un vant hoinar, tanguietor, pustie par-sa ingane
Si apoi ma clatin si din trup,suflarea-mi lin se scurge
Lumini mai albe, picurand, tacerea par a plange

Si cad incet, prin infinit, prin lumi in rasarit,
Plutind usor, un inger bland, apare ca un vis
Si ma cuprinde din abis...
etern, neinchipuit....