O viață între două mâini;
Două mâini ce strâng o inimă;
O inimă ce bate pentru un suflet,
Un suflet ce arde prin doi ochi căprui,
Doi ochi căprui ce zac în orizont,
Un orizont deschis pentru nimeni.

Doar eu … exist între cer și pământ,
Trăiesc cu speranțe purtate de vânt;
Cerșesc sentimente pentru cei nevoiași,
Respir același aer cu cei necurați;
Revăd în secvențe și sânge și trupuri,
Aud cum strigă și suflete și gânduri…

Să mor, să renasc pentru cei ce merită
încă o dată…
Să plâng, să râd pentru cei ce n-au râs
niciodată…
Să reflect o imagine pură pentru cei ce-au uitat
ce-nseamnă să fii bun…
Să trăiesc pentru cei ce-au plecat
și ne-au uitat…