te-am strigat.
am gust de electroni in vorbe
ma cautasem pe google...si e adevarat...nu sunt!
m-am deschis pentru a-ti zice
te sunasem sa-ti spun,
rasesem, dar tu ai inteles prea bine
am plecat in lume cu singuratatea numita tu

am asteptat sa imi scri dar ai luat iubirea in serios
m-ai crezut un moft si am devenit rond

numai tu nu ma intelegi
lumea, personalitatea, analizele imi spun cine, ce sunt, de ce sunt

speram ca tu sa nu sti
ca din veioza poti sa faci un ibric
ca masina nu conteza daca e bicicleta
si ca marla nu ma iubeste prea mult

credeam ca lumea e ascunsa si plina de sensuri
ca asteptarile sunt neimplinite de tine
ca tranzitorul nu a fost inventat pentru tine
si ca a muri nu e doar un verb

mai tarziu am aflat
cum lumea nu e decat multitasking
cum senzatia curge
iar intuitia parcurge

te iubesc cat pot dar nu imi cere sa!

cinci minute mai tarziu am aflat ca tu nu esti
trei minute si cupa nu e plina de pelin
calinul e o floare imi pare
iar eu nu sunt un nume
a mai trecut minutul...a iubi tine cu tine
prietenul meu a zis ca esti urata.
m-am batut cu el pentru biletele de teatru

iubesc, iar tu, esti cuvantul meu preferat: NU!