Þi-ai schimbat armele
noi
de nimeni văzute
întinse pe sfori
la soare
și profilul:
vânător de tornade
mă-ntrebi de ce-ți sărutam
umbra-ntoarsa a pașilor
și-ți spun:
privește
cupola palmei mele
deasupra bobocului,
nu, a florii…
Te faci zale și-n dinți
cu răbdarea aceea
cumplită, neîncercată
te-mbraci
ți-arunci printre fire de pământ
și plete
vremea
și mult… încolo
te mai vezi țintind
muntele de palmă
încă
neatins.


august, 2001