Frunzele se-nchina in bataia vantului de seara
Cu plecaciuni sfioase si-greunate de povara
Cu-n galben obosit mai cade-ncet cate o petala
A trandafirului ce inflorit era odinioara
Bat clopote-n biserica de langa casa mea
Atemporale sunete se-aud langa fereastra grea
Si florile-mi frumoase asista la blestem
E clipa dulce inaintea inchiderii in lemn
Imi iau adio de la plante si de la calmul cer
Si zambetul amar i-l adresez pamantului stingher
Adio...