adevărul este că în cetatea de zadă
sunt singurul înger pe role
aripile mi-au dezertat în podgorii
din care azi mă bei cu potire subțiri
angelică poțiune - exclami
deși nu-ți trece prin gând
că mi-am scrântit genele pe când încercam
să aduc văii lumină

e drept între dejun și cină mă bântuie
o foame de fructe cu gust de șarpe
iar sub fiecare treaptă
un demon gri pune piedică
emoției mele

nu mă dau învins
în fond sunt singurul înger pe role
livrez mostre de zbor trase în vid
iar pe șold duc o lume mai mică
în arcă

cum altfel
cum altfel crezi c-aș fi în stare
să-ți ridic cerul deasupra
de fiecare dată când zbori prea sus
năucind zeii