Gustam ciresile de vara
Sub umbra copacului de-afara...cantam
visam, zburam, pana la cireasa cea mai de sus...
de la polul opus.
Si mama statuse la umbra ciresului acesta
si-mi povestea adesea c-obisnuia sa-i cante
si mie si lui-deopotriva, tin minte ;
insa ea-mi cantase si mai inainte,
inca de cand eram mica -
cam cat un sambure, o nuca.
Insa azi, aveam o pofta nebuna si pagana
sa ma infrupt din pulpa coapta
a unei cirese ce ma imbiase c-o soapta...
N-am rezistat cvartetului de culoare ce ochiul rasfata,
Si-am sarit sa cuprind cu bratele o creanga,
strivind in maini o simfonie intreaga.
Curgea suvoi din palma mea
un sange visiniu si parfumat.
si printre frunze patate cu sange inchegat
dezvelit si profanat,
izgonit din propriul sau palat,
zacea un sambure....
Esenta unei vieti creata in acelasi mister tulbure...
Brusc, m-am oprit din cantat
si am oftat
...dupa viata....