langa spirala lemnului ce-si pierde lumina-n intuneric
umbra inteleptului sprijina fereastra timpului
ascunde ganduri intre degete noduroase
la capatul lor o coasta rupta intarata vatrai
rugaciunea aprinde foc
scantei matura trepte de-un pas spre poarta gnomului
deschide doar crapaturi de-o pensula spre miezul zilei
pastrator al intelepciunii ascunde taina in barba-i alba

lumini si umbre in lemn si piatra
tablou din bolta cerului
impartit deopotriva
batran si sfant
comorile dorm la un gand de lume
langa spirala lemnului ce-si pierde lumina-n intuneric