ÃŽntr-un lan multicolor
m-am pitit să mă omor
văd castele și văd stânci
în mine sap gropi adânci
văd clădiri portocalii
pielea-mi cade în fâșii
tata tace, mama tace
cerul de deasupra toarce
apa curge lângă mine
în groapă e bine.
Dac-ar fi să mă ridic
aș clădi un clopot mic
mi-aș lua un căluț ca mura
și-aș bate cu el pădurea
aș bea apă dimineața
și-aș privi cum piere ceața
aș iubi pân’ la amiaz
și-aș dormi lângă islaz
seara-aș învârti la rând
hora, fusul sau vreun gând
m-aș culca și m-aș trezi
dar aș trăi.