Astept un vant de toamna
prin suflet sa iti bata
ca sa te pot iubi...
Astept sa te izbeasca
cu crudul disperarii
si mirosul de moarte
al frunzelor cazute
sa te dizolve-n mine...

Am sa te inund cu greul sufletului meu,
am sa te manjesc cu noroi de regrete,
am sa-ti transform puritatea in vina,
si, la sfarsit, am sa-ti musc frumusetea.

In negura ce-ti va cadea pe suflet
nu voi lasa nimic.
Doar geamatul iubirii.