Nisipul rece se strecoară
Pe pielea albă încercând
Să fugă, pentru-a câta oară
Pe sânii ei podoabă strălucind.

Tăcut, în ape calde rătăcind,
Sărut imaginea de gheață
A lunii pe valuri zburând,
Închid ochii, imaginea ștearsă.

Am dat drumul umbrei ei
Voind malul să o cruțe.
Nu am crezut, mă rog la zei,
Singur în larg mă voi duce.