Sa cauti raul ce e timp si apa
Sa-ti amintesti ca timpu-i tot un riu,
Sa stii ca ne petrecem ca un riu
Si-al nostru chip se oglindeste-n apa.

Sa simti ca veghea este tot un vis
Visind ca nu viseaza si ca moartea
Ce spaima aduce-n suflet este moartea
Din noaptea rece ce se cheama vis.

Sa vezi, in luna,-n an simboluri
De ani si luni si trecatoare zile.
Jignirea s-o transformi a astor zile
In muzica, in zvonuri, in simboluri.

Sa vezi in moarte-un vis, in asfintit
Un aur trist, aceasta-i poezia,
Saraca, fara moarte. Poezia
Se-ntoarce-n aurora si-asfintit.

Spre seara, citeodata, vezi un chip
Ce te priveste dintr-o stearsa-oglinda.
La fel si arta cata-a fi oglinda
Ce ne arata propriul nostru chip.