sufletul sprjinit elastice faceri în trunchi
ritmice taine din care n-au cum rămâne și resturi
totul se-mparte egal brațe fluturii pielii
însuflețitul cântar
în care cad ca trăsnite de bine
semințe ademenite de lume
las pământului oricum ceva
cum strigam aș fi dat înapoi
să m'acopăr un timp
să amân iminentul impact
prețul celui mai palpabil destin
sigur nu mai sunt aceeași ființă
astăzi vă cred mai puțin
fapta și clipa te-ncearcă și schimbă
nimeni nu știe cum recunosc și cum simt
izul amăgitor dar sublim
urmele fragede
nu mai sunt ale tale
ele pot fi ale altei femei
ale altui bărbat
lutul dragostei lor
modelându-le pruncul ca trup