Vin și plec înspre amurg
Ce în zori se-ntruchipează,
Intru-n râuri care curg,
Le-nsoțesc până-nserează.

În oglinda lor, sunt eu.
Unda, noaptea mă visează,
După ploaie-n curcubeu,
Soarele mă prinde-n rază.

Printre crengi când mă strecor,
Câte-o umbră mă-nsoțește.
Fantomaticul decor,
După soare se rotește.

Că nu am nici-o culoare
Pentru mine, nu contează,
Dar dau ochilor valoare,
Ca tot ce e-n jur să vază.