Se scaldă Cerul într-un lanț de foc
Încins la gura norilor incandescenți
Ploaia stagnează pe un cotor de soc
Care absoarbe stropișorii vigilenți.

Stelele plantează pulberea sfințită
Ce-i răsfirată pe un postament uzat,
Portalurile noi exclud viața finită
Scăldată des în golful pigmentat.

Crăiasa Zilei patrulează în etate,
Asteroizii sar peste un car flexat,
Contesa Nopții închide o cetate
Purtată mult de-un vânt intoxicat.

Munții colțoși s-au înecat cu zgură,
Câmpiile au devenit mirese sclave,
Dealul gemea cu strigăt de armătură
Iar Șesul colinda prin vechi enclave.