acolo jos pe bordură
să scot cheile privind în gol
și cineva
să mă recunoască
da
cineva să mă recunoască
să nu-mi spună nimic
pentru că am buzunarele goale
pentru că sunt liber
pentru că iau tot cu mine
pentru că râd
sau poate mai simplu
pentru că pot sa te iau în brațe
cu toate părerile tale
despre culori și fericire
despre cum să ieși
cu mâinile cu pieptul
cu picioarele
din viața asta de căcat
în care nimeni
dar nimeni
niciodată nu a câștigat

nici n-am știut cum să încep
n-ar fi trebuit atunci
pentru că eu trăiesc așa cum trăiesc
unde se plimbă mereu același câine
pe care scrie în fiecare zi
câinele meu
și e al meu
și râd
și primesc totul
dintr-o dată