Ascultați-mi ochii
în care trăiesc
ca o adiere
desenând privirile
absolutului din lucruri
pe scânteia ferestrei
cu vise
N-ați îndura
să vă spun
mai luminat
cum trec amintitor
picături sonore
prin ecoul ecourilor
când crește de dincolo
de coroană
aura Totului
peste izvoarele
universurilor