un sân dezgolit,
un ciorap de arlechin
și numărătoarea inversă!
balanța se învârte,
arde ca privirea de lup,
amețind normalul...
fulgii de nea țipă oblic,
a dungă între mine și tine,
urmărită de farul egoismului.
rămân cu fruntea lipită
de aceiași întrebare...
noaptea, de ce-mi fură sângele?
și tăcerea unui vitraliu mov
seamănă cu tristețea unei lebede.
și aerul doare adânc, cuțitul scrie!
pe un colț de e-mail, semnează
poetul din Montreal, cu final.
mă doare aerul, dreptul meu
de aer... și fereastra se face
un psalm transparent...
și parcă lutul prinde miros
de ambră, imploră, cu vers!
și grâul cântă, șuvoi de timp
din... linu-i lin...

15 decembrie 2009, 02:00