ca niște dinți bătrâni înfipți în gingie
ies posedate din pământ blocurile
stau pe bulevard

par pisici adormite la soare
informavore și scoliozice
cojite și uscate de timp - Iisus se dedublează își aruncă nimbul
în buzunar și
coboară cele zece etaje

se îndreaptă spre biserică azi
a ales să fie cerșetor
cu o carismă surpinzătoare
ș-amestecă în gură cuvintele
și violează mințile credincioșilor.

în stomac în ureche în gât sub limbă le crește egoul
ca un embrion se zvârcolește în ei
păpuși trase de sfori

se salută prin atingeri savante robotice
și merg mai departe picioarele îi aruncă dement
în toate părțile iar ochii
niște ferestre cu jaluzelele trase
prin care poți zări încă siluete

așteaptă momentul în care
lumina va paraliza pulsând static
din zece în zece metri pe trotuare