în ceața nopților de vară
când toate par ce par a fi,
eram și eu un fos de pară
ce-ardea în nopțile târzii.

eram grâu, eram secară,
bătut de vânturi de seară,
eram busuioc în floare
ce-l puneau la cingătoare,
eram snop de raze sure
ce cădeau pe flori de mure,
eram bujorel prin grâu
ce-l pun mândrele la brâu,
eram floare de aglice
într-un cuib de pitulice,
eram lapte bun de cuc,
ce-a crescut pe sub uluc,
eram miere de albine
culeasă de prin grădine,
și mai eram dor de dor,
presărat într-un izvor.

dar apar lună și stele
și-adorm gândurile mele.

ce frumos se face noapte,
ce frumos se face lună,
ce frumos se face vis,
ce frumos se face limbă
din silabe și abis...

31 ianuarie 2009