.







când ne lipim urechea de lume
sfera cu discuri a foc sclipind pe margini
cu imagini plutitoare între ape și pământ
auzim cântul duhurilor eu tu
acolo ne frământă viața ne respiră

aici ne lipim frunțile astrale
tăcerile se adună preaplin de visare
uneori te pierzi în ele cu totul
nu mai disting viitorul iubirii de iubire

mereu e infinit
orice îmbrățișare continuă în timp ce începe o alta
orice cunoaștere continuă în timp ce începe o alta

infinit doi în unul
de ajuns chiar o singură unire neîntâmplătoare