Umbre de tutun cu aromă de ciocolată
Se imprăștie în fastuoasa cameră a oglinzilor de sticlă.
O pată de vin pe covorul alb,
O tabacheră goală lăsată la voia intâmplării,
O țigară strivită de tine
Și amintirea nopții trecute,
Sunt tot ce mi-au rămas.

Îmi îndrept privirea spre șemineul
Ce odinioară a adus atâta înflăcărare între noi.
Persistă fiecare atingere
Fiecare sărut dat,
Împărtășit, luat, primit,
Fiecare urmă de atingere e vie...
Îți simt parfumul din camera oglinzilor
Privesc spre ele și mi-aș dori să mai fi aici.
Ideea fixă a privirilor furate
Încă mă face să tresar .

Aș vrea să pot să te vrăjesc.
Incantații în miazănoapte
Să te aducă înapoi,
Să nu mai pleci de lângă mine.
Aș vrea să știi cât îmi lipsești,
Căci lumea mea e blestemată
Fără tine și a ta supremă iubire.