inventez o imagine trăsnet
colorez un roșu aprins până se jupoaie de sine
trag negrul de colțuri rotunjesc stările
dacă ochiul e rotund fereastra e rotundă
ce intră / ce iese e musai rotund
dacă visez la malul mării mă scufund curg
pești meduze alge am învățat apa
știu cum e să înoate în mine cerul
ca un biban cu solzi înnorați
steluță galbenă sărutând prundișul inimii

desfac imaginea în felii aici
culorile nu mai sunt culori formele nu sunt forme
eu trebuie să mă picur cumva în tablou
dinspre ramă spre centru și scriu:

substanța mea - o coadă de sfârșit de capăt mai nevăzută decât nevăzutul văzut -

pictez
cuvintele au intrat în mare să se spele de suflet
ar merge o cruce aici. și-ar bea degradarea din mine.
o coadă de șarpe. un cerc. ochiul sferic.
gata!
sau aș putea scrie pe o petală portocalie:
- portocaliu portocală porto-cală -
ar fi mai de efect. cuvintele s-ar descălța de
mine - ar intra desculțe prin rama moale. circulară.