Timpul s-a scurs, alert și aritm
Împreună în zi, departe în noapte
Am ieșit, figuranți într-un film,
Disperat strigăt din mii de șoapte.

O generație simte că timp nu mai este
Căci hoții de ani, comuniști stacojii
L-au luat pe tot, fără veste,
Și l-au împărțit prin pușcării

Dar este Decembrie! ca stol de grauri
Deasupră-ne, țiuind tot mai fatal
Ultimele clipe ale ”epocii de aur”
Plumbi fâlfâind în corp de metal.

Dar trag degeaba, se-aude chemare
Sudați prin voință în grele minute
O generație nouă unită-n strigare
Moare cerând ca timpul s-o - asculte...