mi-am spus că e bine și așa
să mă folosesc de cuvinte
ca atunci când fugeam de’acasă
cu plastilina prin buzunare
și săream garduri
sau îmi pierdeam abecedarul
pentru că era prea greu

mă străduiam
dar tu
nu vedeai toate culorile întinse
te băgai în seamă cu toți
iar ăia erau biscuiții mei
ai mei gratiela
sau cel puțin
lucrurile astea
ar trebui să nu fie separate