nu risc să îmi fac tatuaje pe coapse cu săbii sau lame
pentru că eu sunt un fel de mănăstire mobilă
care își poartă politicos dumnezeul șiroindu-i prin vene

sunt și lemnul milostiv din care s-a făcut o toacă
de îngenuncheat stelele

în unele nopți e atât de întuneric încât nu ne-ar vedea
nici din clanul felinelor
nici din întâmplare
și lui dumnezeu îi vine un curaj instant să mă invite
la un dans rock 'n roll

rock 'n roll
deasupra cuvioaselor stele
până când nu ne mai țin picioarele



*"Clauza poeziei celei mai favorizate. Antologia poeziei maramureșene și basarabene contemporane”" (Igor Ursenco, ed. “Limes”, 2010)