Îndrăgostit de tine sunt
Prințesa visurilor mele.
Cea mai frumoasă pe pământ,
Tu porți în ochi sclipiri de stele.

Departe-n visul meu adânc,
O clipă din eternitate
Se scurge-asemeni unui gând
Neîmplnit în miez de noapte.

Tresar și fericit zâmbesc
Prin somn când mâna ta mi-alintă
Fruntea; cu ochi închiși privesc
Spre tine întruchipare sfântă.

Eu de privit n-aș înceta
De visu-ar ține-o veșnicie.
Dar tu dispari Prințesa mea
‘n-a nopților împărăție.

Când stelele se pierd pe cer
De-a răsăritului pricină,
Te văd din nou, viu giuvaer
Dar nu Prințesă ci Regină.

Regina zorilor de zi,
Regina gândurilor mele,
Regină ești și-n veci vei fi
Și pe pământ și peste stele.

Sunt robul tău și-aștept cu dor
Când ziua coborâva-n noapte,
Din patimi să-ți aștern covor.
Tu iartă-mi faptele deșarte!

Iar dacă-n noapte voi muri
Cu-o rugăciune către ceruri
Să mă-nsoțești când n-oi mai fi!
Și-n veci să fiu iertat, de-a pururi!