agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 3200 .



Ereditate
poetry [ ]
poem epic de critică socială

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Rellurescu ]

2010-03-23  | [This text should be read in romana]    | 



Ereditate

Ereditatea își spune cuvântul,
Ireversibilă pe-ntreg pământul.
Puțini sunt oamenii în astă-lume,
Infailibili, cu nume și renume,
Îngemănând fapta cu gândul.

Pentru supremația existențială,
De la geneză și mai departe,
Prespicacitatea e primordială,
E arta vieții, între arte,
Iar selecția e crucială.

Simțul măsurii însă, este surclasat,
Din generație, în generație,
Și ce păcat!
Mulți, fără abnegație,
Îl păstoresc nemăsurat.

Mai mult de-atât, simțul dreptății,
Este umbrit de lăcomie,
O nouă tipologie a demnității,
Se vrea să fie,
La limita legalității.

Uneori, în viață e ca la piață,
Să știi să cumperi, sau să vinzi,
Să ai tupeu, să ai "prestanță",
Dibaci să te pretinzi,
Să știi și unde și când să fii în față.

Minte frumos și e descurcăreț,
Este viclean și de-l înjuri, zâmbește,
Slugărnicia simulată e la mare preț,
E ca și când strămoșul lui trăiește,
Și seamănă leit, cu tatăl său - isteț.

Interesele de grup au influență vastă,
Se pun, se contrapun, sau interpun,
În apărarea privilegiilor de castă
Și care public, nu se spun,
Însă, încet, încet, devin religie nefastă.

Azi, cine suntem noi?
Un rezultat genetic al celor ce-au învins,
De mult plecat-am de la oi,
Destinul mioritic ne-a cuprins,
Cu deznodământ, la judecata de apoi.

Ne mai mirăm, că totul ni se fură,
Și că trăim mai rău ca alții,
Atunci, de ce tăcem din gură?
De ce nu ne unim ca frații?
Să-i dezbrăcăm pe neaveniți, de impostură!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!