Sub pasii tai un anotimp de gheata astazi moare
Pentru-a zvacni salbatici mugurii de primavara.
Matasuri translucide te-acopar pana la picioare
Sa poti calca molatic iarba cu pas de caprioara.

Pe cer nu-i stea sa nu tresara-n vis primavaratic
Si-n piepturi inimi nu-s sa nu se bucure de viata
Nimic in tine nu-i trecut placid sau frig tomnatic
Ci totul e noian de flacari inabusit in dimineata.

Tu ai puterea de a face o sarbatoare insemnata
Din clipele banale cuprinse intim intre pleoape
Din izvodiri, din orice zbatere de inima-ntamplata
In rasarit fierbinte, La scufundarea cerului in ape.

De unde vii? tu cea care darami si rezidesti regate,
Tu, ce pornesti si-apoi infrangi razboaie otravite,
Si care-aduci sageata vietii sau pulberea de moarte
Pentru razboinicii din parc sau din ravase prafuite.

In valvatai de roua si-n soare crud cu flori de gheata
Dezbata-te de vis, de noapte, urmeaza-ma afara,
Priveste palpitarea astrului de foc incins in dimineata
Unit cu marea, cu gleznele subtiri, cu rochia usoara.