ce repede a trecut ziua
nici nu știi pe unde și când a fugit lumina
din soarele înjunghiat curg șuvoaie de apă neagră
călătorii în timp din autobuzul-conservă te bat pe umăr
tu la care cobori?
îți plac vocile lor de topoare care vorbesc de sus
de pe ramurile arborilor de sânge:

prezentul trece prin burtă îl bifezi- e trecut
uite pământul rostogolește oameni fierbinți în palme
dar îi înghite reci
la capete sunt 2 gări pustii înghețate de spaime
2 guri de hrănit

în tunel fericirea este un orb cu vioară
pe lângă care
deja ai trecut