nu vă mai supărați pe casierii
ce nu vă dau bilete spre Nici/unde
să prindeți convertirea florilor în fluturi –
destinul râmelor rămâne râm

bătrâna care trece-acum
cărând o pâine amintindu-și dinții
strănută stele și o dor
atâtea inutile rădăcini

durerea nu străbate trupul dar despică
văzul de-auz și nodul de cuvânt
și orice pas parc-ar strivi spinarea
barierei de intrare-n țintirim

viața n-a fost nimic poate-un cățel
abia fătat deschise din greșeală ochii
privind inert printr-o lumină ne-nțeleasă
la trenul care fără veste l-a călcat