În care timp, desprinsă din eter
Predestinată unui prinț de-Apus
Ca să-l urmez, putând cu el să pier
În care vis să-l aflu n-am ajuns?

Mă-ntreb în felul meu de a intreba
Urmându-mi doru-n efemer fecund
Gustând beția sborului rotund
Spre orizont rarefiat de-o stea...




Hai vino, iubite
În grădina de vise
Ne-mplinite vreodat...
Cărări neștiute
Cu frunze căzute
Ne-or duce oriunde...
ÃŽn piept, reaprinse
Suna-vor chemări
Oprite odat...

Putea-vom răspunde
Le-aduce aproape
O viatță întreagă
Ascunse în zadar?

Hai vino, iubite
ÃŽn murmur de ape
Privi-vom în față
Cum tremur undite
Steluțe căzute
Ce-aprinse dispar...