Te-ai strecurat la mine-n ganduri,cand triste le-ai gasit,
Precum o umbra in amurg, prin salcia crescuta langa mal,
Sa te convingi daca-au pastrat miresmele unui trecut ranit,
Cand nestatornicia departarii, o culegeam din fiecare val.

Ai vrut sa vezi ce cicatrice-n tampla iubirea mi-a facut,
Cum fara voia mea s-au razbunat aceste ganduri pe-amintiri,
Si-n zori privindu-ma-n oglinda, aveam acelasi chip necunoscut,
In fata caruia tu te-ai oprit, pentru o clipa sa te miri.

Din ele, ai coborat in suflet, pe treptele aceluiasi suspin,
Sa vezi, daca pararerile de rau au colorat al lui altar,
Daca straina-ti e cararea, pe care-astepti sa mai revin,
Sperand ca cineva din ceruri, un alt destin s-aduca-n dar.

Imi este teama c-ai sa pleci din ale mele ganduri triste,
Si n-ai sa mai revii vreodata, sa le ramai un timp aproape,
Dar tu sa stii ca ochii vor, sub pleoape vesnic sa existe,
Trecutul nostru fericit, in doua lacrimi sa-l ingroape.