mă cufund în mine să te regăsesc....
erai mereu acolo, acasă, în acasa noastră.
noi
împletiți în îmbrățișări neterminate,
rupte din sentimentul iubirii neatinse încă,
fragile,
cu miros ca pielea nou-născutului,
suavă si blândă ca petalele florii de cireș,
crescută nerăbdător dintr-o secundă-n alta,
mă recunosc,
acum,
prin tine...