mă trezesc dimineață ca și când
am ieșit după ce am stat secunde bune sub apă
la fix pentru a vedea lucrurile cum se
materializează privirea este neclară
aerul este încă acvatic iar ora potrivită
de când am pierdut ceasul mă trezesc la ora
la care am nevoie de unde am dedus că
mi-am înghițit ceasul în somn
poate și alte ancore gen iubita

murim murim corpul ni se risipește
ca un mușuroi de furnici în mijlocul căruia
ai aruncat o mână de fum
îmi vin gândurile astea
când mă spăl pe dinți și văd pasta albă
înflorind pe buze

iară a curs apa rece toată noaptea
parcă zburau păsări descreierate prin baie
cine știe cui i-a fost sete
să chemi instalatorul ăla spune ea

care întreb
dar
vocea ei nu o să se materializeze
ever nici dacă m-aș naște acum
în genunchi

privesc la apa care curge
și parcă văd un pumn
strivind chipul chiuvetei