Răcoarea dimineții curge-n carne
Și-n suflet făurește diamante
De rouă boabe, zorilor amante
Alungă iadul și pe cel ce-n coarne

Coșmarul poartă, gânduri degradante.
Și soarele lin raze-a prins să toarne
În ochi, drept văzul tău să îl răstoarne
Și firea se trezește în andante.

Pe al visării armăsar pun șaua
Galopul prin zări blânde-i tot mai mult
Atinsul tinei e cum catifeaua

Pe talpa goală. Aburi și tumult
Revarsă-n tine amuzant cafeaua
Și triluri de pe ramuri verzi ascult.