Tanti Leana-i necăjită!
Moșul ei, nenea Mitică,
A luat ieri de la târg,
O slăbătură de murg,
Ciolănos și jerpelit,
Și cu mersu-mpleticit.
-Ești "Cap sec!" îi zice Leana,
Irosiși banii degeaba!
Ce să fac Tică cu el?
Baremi luai un purcel,
S-avem și noi la Crăciun,
Pe masă ceva mai bun.
Mitică-i cam prostănac,
Tot se scarpină în cap,
Se frământă, chibzuiește,
Și-un răspuns Leanei-i servește:
-Porc mâncai doar la Crăciun,
Dar Leano, căluțu-i bun
Mai mulți ani, căci plănuiesc,
Căruță să-mi meșteresc,
Și să merg la câte-o babă,
Ca s-o mai ajut la treabă:
Îi car fân, un lemnișor...
Și-om strânge un bănișor.
Așa cum face Ignat,
Pe la văduve prin sat.
Apoi cu bănuțul strâns,
Ne-om lua un purceluÈ™,
O văcuță, poate oi,
Și ne-om pricopsi și noi!
În zori, Leana-i înciudată,
Zbiară, plânge-ndurerată,
Tot blesteamă prin ogradă,
Legând nodul la broboadă:
-Prostovan, off! om bătrân
"Planul" tău e mort acum!
Du-te-n grajd și-ți vezi murguțu',
Cum a-nțepenit drăguțu',
Cu-n ochi holbat a mirare,
Că n-a mai văzut, se pare,
Mai mare netot ca tine,
Să iei cal de "cinșpe'" kile,
Doar cu oase și cu piele,
Vai de păcatele mele!
Acum la Crăciun Mitică,
Roadem coada la pisică!

Aurora Luchian Vaslui